Se aude ceva ingrozitor de tare. Am totusi cele mai puternice dopuri de urechi pe care le-am gasit in comert. Sfarsitul lumii ma prinde intr-o mansarda din Rijeka ? Deschid ochii. E numai Pilif. Sforaie mai tare decat prevede legea. Silviu din fundal ii tine isonul. Nu e sfarsitul lumii dar nici rost de somn nu mai e . E 6 dimineata. Mai stau in pat si meditez la "soarta avioanelor de tip supersonic" pana se trezesc ceilalti. Ma gandesc la faptul ca azi mergem catre Sibenik si nu stiu nimic despre acest loc. Aseara la terasa, am reusit intr-un final apoteotic sa ajungem la concluzie, la un traseu de urmat. O negociere rapida :
- Split ca e prea putin pana la Zadar, zise Silviu
- Zadar, ca ma omori pana la Spiit... ai uitat ca sunt melc de fel ?
Inca o bere veni, inca o runda de asa negociere. Pana la urma luai si ma uitai in GPS. Negocierea ce inseamna altceva decat gasirea unui loc de mijloc ? Si acesta in cazul nostru este Sibenik. Nu are cum sa fie asa rau. Vad ca exista destule locuri de cazare si e pe marginea mari. Si asa ramase destinatia asta.
Pe la 8 o luaram din loc.
Mergand incet in general si fascinat de peisajul de pe partea dreapta in special am ramas in urma. Nimic nou . La un sens giratoriu din orasul Senj de dupa Bunica vazui indicator de Split si ma dusei hotarat. Apoi am vazut ca e spre autostrada si asta nu e in plan azi. Ma mira intr-un fel cum denumirea majoritatii localitatilor de pe aici are traducere in romana: Bunica, Zadar, Kalic si mai ales ... dar las ca stiti voi care. Fiind atat de aproape de noi ma gandesc la faptul ca s-ar putea sa nu fie o intamplare. I-am gasit pe fugari in Kalic. Se pare ca astia doi au reusit sa se umple de ceva rasina pe maini. Nu pot fi lasati nesupravegheati (si o sa ma bata cand vor citi aceste randuri).
Partea asta de drum a fost votata in unanimitate ca fiind cea mai frumoasa. Cea mai lunga linie dreapta are cam 2km. Probabil de asta sunt si cohortele de motociclisti. Grupuri urmate de alte grupuri de mobre si nici unul mai mic de 10 motoare. Si motoare din generatii noi, in general GS-uri. Deja ma doare mana de la atata salutat. Cred ca o sa imi pun un bat legat de ghidon cu o manusa in varf. Si asa un rand de manusi au cedat nervos si am o gaura la un deget de pot sa folosesc telefonul fara sa mai scot manusa. Dar macar e aerisita bine mana .
- Split ca e prea putin pana la Zadar, zise Silviu
- Zadar, ca ma omori pana la Spiit... ai uitat ca sunt melc de fel ?
Inca o bere veni, inca o runda de asa negociere. Pana la urma luai si ma uitai in GPS. Negocierea ce inseamna altceva decat gasirea unui loc de mijloc ? Si acesta in cazul nostru este Sibenik. Nu are cum sa fie asa rau. Vad ca exista destule locuri de cazare si e pe marginea mari. Si asa ramase destinatia asta.
Pe la 8 o luaram din loc.
Mergand incet in general si fascinat de peisajul de pe partea dreapta in special am ramas in urma. Nimic nou . La un sens giratoriu din orasul Senj de dupa Bunica vazui indicator de Split si ma dusei hotarat. Apoi am vazut ca e spre autostrada si asta nu e in plan azi. Ma mira intr-un fel cum denumirea majoritatii localitatilor de pe aici are traducere in romana: Bunica, Zadar, Kalic si mai ales ... dar las ca stiti voi care. Fiind atat de aproape de noi ma gandesc la faptul ca s-ar putea sa nu fie o intamplare. I-am gasit pe fugari in Kalic. Se pare ca astia doi au reusit sa se umple de ceva rasina pe maini. Nu pot fi lasati nesupravegheati (si o sa ma bata cand vor citi aceste randuri).
Partea asta de drum a fost votata in unanimitate ca fiind cea mai frumoasa. Cea mai lunga linie dreapta are cam 2km. Probabil de asta sunt si cohortele de motociclisti. Grupuri urmate de alte grupuri de mobre si nici unul mai mic de 10 motoare. Si motoare din generatii noi, in general GS-uri. Deja ma doare mana de la atata salutat. Cred ca o sa imi pun un bat legat de ghidon cu o manusa in varf. Si asa un rand de manusi au cedat nervos si am o gaura la un deget de pot sa folosesc telefonul fara sa mai scot manusa. Dar macar e aerisita bine mana .
Drumul asta a reusit sa aduca la suprafata toate temerile si stresul legat de curbele de viteza mare pe strada. Inainte sa respiri dupa o curba trebuie sa fi pregatit pentru urmatoarea si tot asa. Din fericire orice stres dispare cand privirea se muta de pe banda gri din fata catre dreapta albastra. Pe de alta parte nu poti sa te uiti prea mult nici la mare ca ajungi sa faci baie cu tot cu mobra. Usor usor, neavand de ales , am inceput sa nu mai am stres. Desi a scos sufletul din mine, partea asta l-a inlocuit cu un zambet larg si cu credinta ca am devenit cu 1% mai motociclist.
. Am ajuns in Sibenik si am mers la cazarea rezervata aseara. Era inca ocupata camera si a trebuit sa ne mai invartim pana se elibera. O ora. Timp in care am mancat in centru la o terasa unde am aflat despre dezastrele razboiului si ce a lasat acesta in urma. Am auzit mai ales despre imensele zone lasate minate. Dar totul ne este spus si povestit pe un ton linistit si mai degraba narativ decat ca o tragedie. Vorba chelneritei :"Au trecut totusi 20 de ani".
Intorsi la cazare am descoperit cea mai buna cazare de pana acum.Garaj propriu cu cheie, un apartament pe doua niveluri cu 3 camere (azi nu mai folosesc dopurile de urechi) si toate dotarile dar mai ales vedere la mare. Toate acestea la un pret mai mic decat cutia de chibrituri datatoare de emotii de la Ljublijana. Am primit chiar si un suvenir ca sa nu ne suparam pentru intarziere.
Am cautat direct plaja. E la vreo 300 de metri de cazare. Nu au nisip si pe jos e numai pietris. E greu si foarte greu daca nu ai papuci. Incep plaja asa cum scrie la carte: eu cu Pilif luam cate o bere la terasa de langa si Silviu ne injura ca nu are cine sa pazeasca lucrurile pe plaja. Stai linistit Silvica ca la cata lume e pe aici , nu are cine sa ia ceva. Acu sa nu credeti ca suntem niste betivi ... dar trebuia sa delimitam intr-un fel ziua de moto fata de rest si cum se poate face asta mai bine decat cu un moment de zabava beristica ? Am facut si baie apoi si plaja... .Ziua de azi a sters multi nervi acumulati. A descretit fruntea mea intr-un fel in care de mult nu mi-a mai fost dat. Stau acum pe malul marii si ma usuc dupa prima baie din anul asta. Vreau sa ma laud oricui cu ziua de azi si asta inseamna ca este "a day to remember"
De aici o luaram incet pe chei sa ajungem la o crasma sa mancam. Nimeriram la aceiasi crasma ca mai devreme unde chelnerita ne povesti de data asta despre ce drumuri grozave putem sa mai facem cu motoreta de aici incolo.
Am subestimat acest orasel. Aproape orice fotografie facuta aici poate fi trimisa ca vedere. Are si un castel in mijloc si dupa ce am mancat de seara am descoperit si niste stradute ce par medievale, foate inguste si pavate cu piatra. Nu e nimeni pe stradutele astea dar te astepti ca dupa orice colt sa apara vreun personaj din vremea lui Sherlock Holmes. Aparu in schimb un fel de altar.
Maine vreau sa ii fentez pe baieti intr-un fel. Ei nu sunt mari doritori de chestii turistice. Eu insa vreau sa vad parcul krka. Asa ca o sa plece ei dimineata pe coasta iar eu voi merge o parte din drum pe autostrada spre dubrovnik.
Intorsi la cazare am descoperit cea mai buna cazare de pana acum.Garaj propriu cu cheie, un apartament pe doua niveluri cu 3 camere (azi nu mai folosesc dopurile de urechi) si toate dotarile dar mai ales vedere la mare. Toate acestea la un pret mai mic decat cutia de chibrituri datatoare de emotii de la Ljublijana. Am primit chiar si un suvenir ca sa nu ne suparam pentru intarziere.
Am cautat direct plaja. E la vreo 300 de metri de cazare. Nu au nisip si pe jos e numai pietris. E greu si foarte greu daca nu ai papuci. Incep plaja asa cum scrie la carte: eu cu Pilif luam cate o bere la terasa de langa si Silviu ne injura ca nu are cine sa pazeasca lucrurile pe plaja. Stai linistit Silvica ca la cata lume e pe aici , nu are cine sa ia ceva. Acu sa nu credeti ca suntem niste betivi ... dar trebuia sa delimitam intr-un fel ziua de moto fata de rest si cum se poate face asta mai bine decat cu un moment de zabava beristica ? Am facut si baie apoi si plaja... .Ziua de azi a sters multi nervi acumulati. A descretit fruntea mea intr-un fel in care de mult nu mi-a mai fost dat. Stau acum pe malul marii si ma usuc dupa prima baie din anul asta. Vreau sa ma laud oricui cu ziua de azi si asta inseamna ca este "a day to remember"
De aici o luaram incet pe chei sa ajungem la o crasma sa mancam. Nimeriram la aceiasi crasma ca mai devreme unde chelnerita ne povesti de data asta despre ce drumuri grozave putem sa mai facem cu motoreta de aici incolo.
Am subestimat acest orasel. Aproape orice fotografie facuta aici poate fi trimisa ca vedere. Are si un castel in mijloc si dupa ce am mancat de seara am descoperit si niste stradute ce par medievale, foate inguste si pavate cu piatra. Nu e nimeni pe stradutele astea dar te astepti ca dupa orice colt sa apara vreun personaj din vremea lui Sherlock Holmes. Aparu in schimb un fel de altar.
Maine vreau sa ii fentez pe baieti intr-un fel. Ei nu sunt mari doritori de chestii turistice. Eu insa vreau sa vad parcul krka. Asa ca o sa plece ei dimineata pe coasta iar eu voi merge o parte din drum pe autostrada spre dubrovnik.
Sa veden ce iese ... poate ne reintalnim la Bucuresti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu