Timisoara

    Am plecat tiptil din Bucuresti. Nici vantul si nici pamantul nu m-au stiut desi ii anuntasem. Anuntasem pe toata lumea ca plec , le spusesem tuturor pe unde ma duc si ma dadusem mare cui vroia sa ma asculte . Dar in momentul plecarii tot singur eram. Poate ca astfel ceilalti aveau o usoara razbunare. Poate ca era un mare "SIC ! Tu trebuie sa pleci in timp ce noi dormim linistiti cu visele noastre.". Cand am plecat dormea si Bucurestiul ca total, ca entitate, cu emblema si sigla.
    Autostrada nu a insemnat decat gandul la o Mobra mai mare, care sa poata sustine 130 km/h fara stres. In lipsa, defilam cu ce avem ...
   Am hotarat ca plec la 6 AM ca sa am timp sa si vizitez cate ceva sau sa vad pe cineva dar se pare ca nu e chiar asa, mai ales ca ieri am fost la o nunta si prin urmare am 12 ore dormite in ultimele 48 . Oboseala a dus la un usor sentiment de disperare de tipul "are we there yet?"
   Ce eveniment ar fi suficient de important pe drum incat sa il aduc la cunostinta dumneavoastra ? Poate faptul ca un paletar a vrut sa ma omoare ? Cum ? Nu stiti ce un paletar ? Nenea ce tine paleta rosie sau verde la lucrari pe carosabil. asta al meu, criminalul deh, nu o tinea deloc. Asa ca m-am dus ... Cat de mare era tirul ce venea ? Cum as fi aratat eu ca o musca pe el ? Norocul meu a fost ca m-am purtat strecura pe banda unde se "lucra" si nu s-a intamplat nimic .
     Eu am oprit si ea a pornit ! Cred ca era chemata de MetricMotioane ca sa testam manusile . Normal ca de ploaie vorbesc. Bine ca am plecat vara si ca a fost ploaie de vara. A durat fix cat am mancat. MetricMotioane tre sa comanzi alta ploaie . Am ajuns la Timisoara si m-am cazat . Cea mai trasnita cazare in care am stat , dar in care m-am simtit bine : Hostel Costel. L-am sunat pe Gili si ne-am dat loc de intalnire pentru bere.... Zic bere pentru ca a fost una singura. Desteptul si-a adus aminte ca are tren spre Bucuresti la 10. asa ca am mancat si m-am intors la cazare, unde au mai aparut 2 mobre. Cand am vazut asa am luat 4 beri dar nu am gasit mobristii Probabil o sa le las gazdelor pe raftul unde scrie "free food".
     Motociclistii erau de fapt motociclistul ca a doua mobra era a unuia din angajati . Nenea acesta era mexican dotat cu un BMW F650 GS si plecat de 18 luni de acasa . Era in drum spre ROManiacs la Sibiu si abia peste 4 luni se va duce acasa. M-am trezit de dimineata si m-am urat pentru ca am pus-o pe domnisoara de la receptie sa vina asa devreme .... as mai fi dormit vreo 2 zile , ploua asa frumos si mocaneste afara.
 

Nu ati mers cu mine asa ca nu vroiam sa va spun nimic despre acest drum.
Nici nu prea aveam ce .... Era un drum pe care il mai facusem. Era o lume pe care o stiam.
Dar nu ...
Ajuns la brasov m-am intalnit cu un vechi amic. "De ce te duci pe la Miercurea Ciuc ? Acum am venit eu de la Odorhei si e bun drumul. Vlahita e la jumatate , intre miercurea si odorhei. Scutesti 20 de kilometrii !"
Am facut cum a zis ...
La un moment dat din DN 1 se rupe un drum prin homorod. Se pare ca exista 2 localitati cu acelasi nume la 20 de km una de alta .... aici am pierdut avantajul numarului de km ...
Macar sa fie drumul bun .... a fost .... cam 5 km. De ce ? Daca nu greseam drumul nu eram eu ....
Am gasit un drum direct spre destinatia mea si asa ca am renuntat la ideea de Odorhei complet, trecand la un drum semi-judetean cu valente enduro. Restul de 40-50 de km i-am facut pe un drum pe care alegeam numai groapa mai mica. Dar nu regret. Nu am mai vazut de multa vreme atata verde. Era o alta lume.
Agitatia se terminase . Acolo viata era inspirata din viata unui melc. Toti stateau in casa ... chiar daca isi facuserao cocioaba la camp sau in sat se uitau de pe un geam ...
Atat de liniste si atat de incet mergeam incat am deschis viziera pentru a admira totul in adevaratele culori. Mare greseala ! 3 zile am avut o vanataie de la o gaza ce si-a dat obstesc sfarsit in fruntea mea...
Am oprit din 10 in 10 metrii sa fac poze. Din pacate se pare ca sunt un fotograf slab si nu au iesit prea artistice.
Ajuns in Vlahita, am fost invitat la masa si incet am inceput sa imi reamintesc atmosfera de acolo. Seara a fost un spectacol al unor coruri de copii iar a doua zi o sarbatoare campeneasca. O mica diferenta fata de ce se intampla la ses, in loc de gratare , toti au facut in mod organizat cate o oala de gulas.
La intoarcere am mers pe drumul cunoscut , avand surpriza placuta a unui asfalt destul de bun, nou. Am facut si un mic test de tip Top Gear.: am plecat simultan de acolo cu cei ce mergeau cu trenul . Am ajuns in bucuresti, am bagat mobra in garaj , am luat masina si i-am si asteptat 25 de minute in gara.